marți, iulie 3

Let me take you far away...



După zile cumplite în care am învăţat aplicaţia practică a vorbei populare: "sănătate, că-i mai bună decât toate", pot spune că mă refac încet-încet, i'm 'coming back to life', vorba cântecului lui Gilmour. Recunosc, de-acum o să mă bucur de două ori mai mult pentru privilegiul de a fi sănătoasă şi, mai ales, o să încerc să mă agit mai puţin în toate privinţele (deşi adevărul este că mi-e cam imposibil, conform felului meu de a fi). Dar, trecând peste acestea, mâine o să plec în Italia, o săptămână, departe de zgomotul şi praful propriului oraş, mă duc să-mi revăd atâţia prieteni dragi şi să fiu domnişoară de onoare la nunta verişoarei mele. Aştept nunta asta de câţiva ani, aşa că mi-am propus să nu las absolut nimic să-mi strice această fericire şi nici vacanţa asta totală de o săptămână în care mă voi relaxa şi mă voi umple de toţi oamenii frumoşi şi poveştile lor de acolo, dintr-o lume diferită, nu neaparat mai bună ori mai rea, doar diferită.
Aşadar, mă pregătesc s-aştern în sufletu-mi veşnic îndrăgostit poezia unor zile însorite pe coasta de est a Italiei, între munţii ocrotitori şi marea ispititoare alături de fiinţe capabile să creeze amintiri mai frumoase chiar decât un album de-al lui Hendrix...

Săptămână luminoasă vă doresc tuturor, muzică fermecătoare, locuri colorate, oameni faini şi zâmbete infinite s-aveţi în miez de vară!  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu